În
anul 1985, IONEL
SPOREA şi EMIL MARIAN au devenit primii inventatori din lume ai Brevetului de Invenţie *Robot de
antrenament la tenis de masă* (OSIM nr. 90524). Atunci, noi am deschis o
eră nouă şi modernă în practica şi antrena-mentul acestui sport atât de popular
în întreaga lume.
La epoca respectivă, exista un robot foarte simplu,
conceput de firma suedeză STIGA. Acel robot, de dimensiuni mici, se instala cu
mâna într-un loc pe masa de joc, care să-i per-mită să direcţioneze mingile
doar într-un singur punct fix pe suprafaţa mesei din dreptul partenerului de
antrenament şi putea să execute doar "mişcări simple de
regularitate'' (minge dreaptă de forhand sau backand) iar pt. a continua
antrenamentul, fiecare jucător trebuia să oprească manual din circuit robotul,
să adune toate mingile de pe jos cu un coş şi apoi să le reintroducă din nou în
magazia robotului pt. a putea continua practica.
Prin concepţia robotului nostru, am revoluţionat pur şi simplu antrenamentul la
tenis de masă, el fiind capabil să execute absolut ,,toate mişcările
tehnice" cu mingea de celuloid din acest sport, şi să recupereze
singur toate mingile returnate corect de partener în jumătatea sa de masă şi să
le reintroducă automat în magazia robotului şi-n circuitul de antrenament:
- minge
de atac şi contra-atac dreaptă (fără efect)
- minge
cu efect lateral (topspin, side-spin) de forhand şi de backand
- minge
tăiată de apărare (joc de mijloc sau apărare clasică la distanţă de masă)
-
servicii de toate tipurile (scurte şi lungi)
- mingi
cu direcţionare scurtă sau lungă pe suprafaţa mesei, într-un singur punct fix
(antrenament de regularitate al unui procedeu tehnic) sau cu direcţionare
aleatorie şi viteze variabile, fără ca partenerul de antrenament să ştie unde
cade mingea pe suprafaţa mesei de joc.
-
programe de antrenament complexe cu procedeuri tehnice combinate (atac,
apărare, contra-atac, topspin etc.)
-
programe de antrenament pt. orice nivel al jucătorilor, atât pt. începători cât
şi al sportivilor de mare performanţă.
(viteza
de executie se putea regla între 2 mingi pe secundă / la o minge la câteva
secunde).
Prototipul nostru a fost evaluat şi omologat câteva luni de către Federaţia
Română de Tenis de Masă, fiind testat în cadrul Centrului Naţional, de către
sportivi şi antrenori de mare valoare din acea perioadă, fiind foarte apreciat
(printre aceş-tia numărându-se: Ella
Constantinescu Tzeller, antrenor federal; Otilia
Badescu, campioană europeană de junioare). A urmat apoi producţia de serie
a mai multor roboţi care au fost repartizaţi la câteva cluburi din ţară.
În anul 1986, am
participat cu el la Târgul
Internaţional de Materiale Sportive de la Moscova, unde am obţinut Premiul Special, dar şi
unde robotul nostru a fost filmat şi fotografiat de toată lumea prezentă acolo.
Apoi, în anul 1988 am fost laureaţi cu Marele Premiu la Salonul National de Inventii de la Arad, primiind
totodată şi o recunoastere ştinţifică a invenţiei noastre pe plan
internaţional.
Dar cum, în epoca respectivă, România era încă o ţară
comunista în care nu exista proprietatea privată a invenţiilor, noi am fost
consideraţi doar autorii acestui brevet de invenţie iar proprietar al invenţiei
noastre a devenit, Statul român. Si datorită faptului că România nu a
protejat invenţia noastră la nivel internaţional şi după prezentarea lui la
expoziţia de la Moscova dar şi la alte competiţii de anvergură, el a fost "copiat
şi furat" de alte firme din străinătate, care apoi au fabricat modele
noi sub diferite mărci, aşa că, pe parcursul anilor alţii au devenit milionari
în locul nostru.
După apariţia robotului nostru în tenis de masă, au apărut şi alte modele de
roboţi în alte sporturi care utilizau o minge de joc: tenis, base-balle,
footbal american, voley-balle dar care au utilizat acelaşi principiu de funcţionare
dar în raport cu mingea şi suprafaţa de joc specifică! Deci, putem spune ca noi
am fost "şi pionierii" robotizării antrenamentelor în mai multe
discipline sportive.
Ştiu, uneori mă gândesc cu tristeţe la toate acestea, dacă ne-am fi născut pe
alte meleaguri alte şi am fi făcut această invenţie acolo, am fi fost cu
siguranţă recompensaţi mult mai bine şi am fi beneficiat de multe avantaje
financiare în ziua de azi. Dar alteori, mă gândesc totuşi cu mândrie, că
această glorie şi satisfacţie personală de a fi primii inventatori din lume ai
acestui robot nu ne-o poate lua nimeni şi de multe ori acest lucru este mai
important decât un pumn de dolari.
Şi cine ştie, poate că într-o bună zi, cineva se va hotărî să ne recunoască
acest merit la nivel internaţional, poate chiar la ITTF dacă nu, cu siguranţă vom fi la fel de mulţumiţi sufleteşte. Dacă
cineva doreşte să obţină mai multe informaţii referitoare la invenţia noastră
şi să-i prezentăm şi Brevetul de Invenţie, o vom face cu mare plăcere. Sau se
poate informa la OSIM, la Federaţia Română de Tenis de Masă.